Balta Dracului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Simbol al oraşului, Balta Dracului, o erupţie de noroi şi gaze (oxizi de carbon şi sulf), a fost folosit la început pentru tratament. A fost deschis pentru public în anul 1881, sub numele de “Pokolsár Fürdőintézet” (Instituţia de băi Balta Dracului), oraşul intrând astfel în rândul staţiunilor balneoclimatice.

Conform tradiţiei, în anii 1700 acest miracol al naturii era mai spre nord, dar într-un mod enigmatic s-a mutat în centru, lăsând în vehiul său loc un frate mai mic, “Mica Balta a Dracului”. Dar ce este în fond Balta Dracului? După opinia geologilor, este vorba de o emanaţie de dioxid de carbon: apa minerală izvorâtă din adâncuri şi cea freatică este menţinută de gaze în vârtej, colcăind. În secolul al XIX-lea s-au produs mai multe erupţii: în 1837, 1857, 1864 şi 1885, cea mai mare fiind în anul 1837.

Eminentul cunoscător al zonei Covasna, Hankó Vilmos, care a şi făcut analiza chimică a apelor minerale, descrie erupţia astfel: “într-o friguroasă seară de iarnă, pământul a tremurat, iar oamenii au fugit înspăimântaţi din casele lor”.

Ultima mare erupţie s-produs în 1984. Noroiul a început să colcăie din ce în ce mai tare, gazul a erupt cu mare putere. Zona s-a umplut cu un miros puternic, oamenii care locuiau în apropiere s-au refugiat la rudele lor din alte cartiere. În câteva zile erupţia s-a potolit, totul a revenit la normal. Vulcanul Balta Dracului este azi complet inofensiv, vizitatorul trebuie să aibă un mare noroc să prindă o erupţie ceva mai serioasă. Dar: nimic nu este imposibil!

Vila lui Ceauşescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ştia foarte bine dictatorul comunist, unde să-şi construiască vila: construcţia se află într-o porţiune de o deosebită frumuseţe a Văii Zânelor, ascunsă de priviri curioase. Clădirea, şi azi luxoasă, este folosită pentru scopuri de protocol de stat, dictatorul petrecând aici doar o singură noapte, în luna august a anului 1986, imediat după accidentul nuclear de la Cernobâl. “A venit la vânătoare cu o numeroasă delegaţie, aflându-se printre alţii şi fizicieni” - îşi aminteşte consilierul Gyila Sándor, fizician şi el. “Un fizician din suita lui Ceauşescu ne-a întrebat dacă am simţit aici la Covasna consecinţele exploziei, la care l-am sfătuit să colecteze probe din balta cu sol argilos.” Gyila, care ştia prea bine că în balta respectivă s-au adunat cele mai multe deşeuri radioactive, nu a fost deloc surpins a doua zi când a aflat că dictatorul a părăsit în mare grabă, cu elicopterul Valea Zânelor, încât cei sosiţi împreună cu el au aflat abia într-un târziu de plecarea sa.

"Mocăniţa"

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O atracţie turistică de primă însemnătate a oraşului va fi trenul cu ecartament redus (“mocăniţa”), respectiv trenul cu plan înclinat care leagă Covasna de comuna Comandău. În vederea recuperării "mocăniţei" este necesară pe de o parte repararea întregii linii, iar pe de altă parte clarificarea drepturilor de proprietate. Linia îngustă – care cândva era de neînlocuit la exploatările forestiere – este în momentul de faţă proprietatea firmei Brafor, aflată în proces de falimentare, judecătorul sindic urmând a vinde totul. Covăsnenii doresc ca linia, respectiv locomotivele şi vagoanele - încă în stare de funcţionare - să fie cumpărate de către austriacul Georg Hocevar, cel care dovedeşte un deosebit interes faţă de cauza "mocăniţei" din Covasna. Hovecar a încheiat un contract de închiriere pe termen nelimitat cu judecătorul sindic. Împreună cu zeci de voluntari din ţară şi de peste hotare, Hovecar se străduieşte să salveze linia ferată prin compromis, obţinând echipamentele pe un preţ de fier vechi. Ultima cursă pe linia îngustă a avut loc în anul 1999, iar în 2002 a fost înfiinţată pentru salvarea ei Fundaţia “Sikló”. De atunci au mai fost doar câteva curse pentru turişti. Vagoanele se odihnesc în momentul de faţă lângă gară. Pe pagina noastră web vă vom ţine la curent despre eventualele curse turistice, respectiv despre organizarea unei tabere de reconstrucţie a căii ferate.

Trenul cu plan înclinat

La jumătatea liniei ferate dintre Covasna şi Comandău poate fi văzut un monument unic al istoriei industriale: linia de cale ferată de plan înclinat. Acesta nu funcţionează, refacerea ei va cere cu siguranţă mai mult timp decât a restului liniei. Principiul de funcţionare este simplu: vagoneta încărcată porneşte de pe deal spre vale datorită gravitaţiei, trăgând în sus cealaltă vagonetă, legată de prima cu un cablu de oţel. Frânarea era dirijată din staţia de sus a liniei. Pasagerii ajunşi la staţia superioară s-au îmbarcat în trenuleţul care îi aştepta, şi şi-au continuat drumul. Cei din Covasna îşi amintesc încă de faptul că trenul era cuprins cândva şi în mersul trenurilor CFR.