Muzeul Carpaților Răsăriteni - Sfăntu Gheorghe
Patrimoniul muzeului este rezultatul, în principal, al cercetărilor proprii efectuate pe teritoriul județelor Covasna și Harghita, precum și din achiziții și donații.
Patrimoniul arheologic cuprinde vestigii preistorice, dacice, romane și post-romane.
Patrimoniul etnografic este format din două construcții țărănești, numeroase piese de port tradițional, mobilier, unelte și ustensile.
Patrimoniul istorico-memorialistic cuprinde casa natală a scriitorului Romulus Cioflec și clădirea primei școli românești din Sfântu Gheorghe, precum și obiecte și documente privind istoria și cultura românească pe teritoriul județelor Harghita și Covasna.
Muzeul are o activitate editorială susținută. În perioada 1996-2006, a publicat 10 numere ale anuarului Angustia, Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Repertoriul Arheologic al județului Harghita, o monografie "Dacii în estul Transilvaniei", o piesă inedită a scriitorului Romulus Cioflec "Moarte cu bocluc", precum și o serie de cataloage de expoziții și pliante.
În prezent, muzeul este preocupat în mod prioritar de constituirea și dezvoltarea patrimoniului cultural propriu. În acest sens, muzeul s-a angajat în mai multe proiecte de cercetare arheologică, etnografică și istorică, menite să scoata în evidență specificul cultural al arealului Carpaților Răsăriteni, din preistorie și până în prezent.
Muzeul Carpaților Răsăriteni
Muzeul Etnografic Haszmann Pál – Cernat
Cea mai cunoscută atracție al satului Cernat este Muzeul Zonal
întemeiat în anul 1974. Colecția muzeului ne prezintă cele mai frumoase
piese ale artei populare din zona superioară a comitatului Trei-Scaune:
mobilă secuiască, cahle, țesături. Clădirea muzeului este în mijlocul
unei expoziții în aer liber, care cuprinde monumentale porți secuiești,
clădiri și mori restaurate. În curte mai poate fi văzută o colecție de
monumente funerare din piatră și lemn sculptat, precum și o expoziție
bogată de mașini și unelte agricole. Timpul de vizitare nu este
limitat: frații Haszmann, proprietarii muzeului locuiesc în conac.
Prețul biletului de intrare: 20.000 lei pt. adulți, 10.000 pentru
copii. Pentru fotografierea obiectelor se încasează 100.000 lei, iar
pentru înregistrare video 200.000 lei.
Ghelința – frescele legendei Sf. Ladislau
Clădirea
veche construită în stil roman a bisericii romano-catolice din satul
Ghelința a fost extinsă în secolul al XV-lea. În interiorul clădirii au
fost păstrate frescele executate la începutul secolului al XIV-lea.
Tavanul cu casete în stil renascentist a fost executat în anul 1628. O
bogăție aparte a bisericii o constituie frescele de pe pereții
clădirii, înfățișând diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, care se
află pe trei dintre pereții bisericii (cel nordic, cel vestic și cel
sudic). Data executării se estimează a fi între anii 1330-1340. Pe
partea de sub șirul frescelor Sf. Ladislau se află un alt șir de fresce
care conțin elemente din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria.
Brețcu – Casa Memorială Gábor ÁronVestitul
fiu al satului este erou al revoluției din 1848 – Gábor Áron. Pe
clădirea (cu nr. 103 de pe strada Principală) care se află în locul
casei în care s-a născut acesta, azi se află o placă comemorativă. Tot
pe strada Principală (cu nr. 89) se află Casa Memorială Gábor Áron, în
care se află o colecție care ne prezintă drumul vieții maiorului
artilerist și o mulțime de piese importante din timpul revoluției.
(Cheia casei se află la casele cu nr. 99 sau 121, la Khell Ödön sau
Bodó Csaba.) În piațeta din spatele casei comemoratice din este
amplasată anul 1992 statuia lui Gábor Áron. Pe strada Principală, lângă
primărie se află casa Memorială Bem-Petőfi, unde s-a întâlnit poetul
Petőfi Sándor cu generalul Bem la data de 25. iulie 1849.
|